Notice: Funcția wp_get_inline_script_tag a fost apelată incorect. Nu pot să setez datele scriptului în-linie. Te rog vezi Depanare în WordPress pentru mai multe informații. (Acest mesaj a fost adăugat în versiunea 7.0.0.) in /home/mentorog/newsrockmagazine.ro/wp-includes/functions.php on line 6170

27. Blestemul rock.

S-au împlinit 30 de ani de la moartea in condiții tragice a solistului Nirvana, Kurt Cobain. Figura iconica a grunge-ului mondial si unul dintre principalii promotori ai acestui subgen de rock, Kurt s-a sinucis, pe 5 aprilie 1994, la resedinta sa din Seattle. Cu Nirvana, Cobain a lansat doar trei albume în cinci ani. Nevermind fiind un varf al carierei discografice a trupei. Materialul de studio a fost distins cu discul de diamant, ceea ce i-a transformat pe Cobain și colegii săi în liderii unei generații, purtători ai unui mesaj de protest atât de necesar la începutul anilor ’90.

Kurt Donald Cobain s-a născut în 20 februarie 1967, în Aberdeen, Washington. În timp ce era în liceu l-a cunoscut pe colegul său Krist Novoselic și împreună au înființat prima trupă. După diverse schimbări de componență și de nume, în cele din urmă cei doi au pus bazele grupului Nirvana, care într-o primă configurație scenică însemna Kurt Cobain la chitară și voce, Novoselic la bass și Chad Channing la tobe.

Tot în această structură formația a lansat și albumul de debut, „Bleach”, în iunie 1989, la influenta casă de discuri independentă din Seattle, Sub Pop. Alegerea studioului a fost o reflectare a pasiunii lui Cobain pentru ethosul anti-corporatist al punk-ului dublat de mesajul anti-sistem al rock-ului independent.

Michael Azerrad, cel care l-a intervievat mai târziu pe Cobain în singura biografie oficială Nirvana (1993) spunea:

„Kurt a subscris foarte profund la acest lucru. Avea totuși impulsul contradictoriu de a fi atât de faimos pe cât simțea că talentul său merită să fie cunoscut. Acesta a fost marele lui conflict interior, cred, pe care nu a reușit niciodată să și-l rezolve.”

După „Bleach”, Nirvana a sărit de la Sub Pop la o casă de discuri majoră, DGC Records și a adus în grup un nou toboșar, pe Dave Grohl, care cântase la rândul lui în diverse trupe de punk din Washington. Împreună, trupa a înregistrat ceea ce avea să devină un album de legendă din discografia ei. Pentru Nevermind, muzicienii au finisat altfel sunetul pentru a oferi o “patină” ceva mai bogată, mai răsunătoare și mai expansiva soundului lor. Acolo, versurile lui Cobain vorbesc despre ura de sine și despre rebeliunea specific adolescentină și se alăturau instrumentalului distorsionat și plin de cârlige al trupei. Cobain mai vorbea, de asemenea direct, despre dezamăgirea resimțită de tinerii generației lui iar mesajul era văzut ca un antidot la excesul și desfrâul scenei glam-metal din anii ’80.

Grunge-ul a devenit rapid un termen familiar, iar trupele din Seattle precum Pearl Jam, Soundgarden ori Alice in Chains – care au întruchipat același sunet și etos – au urcat la randul lor în topuri, urmând valul de popularitate a genului. Pe măsură ce popularitatea Nirvana a crescut, a crescut și interesul pentru viața personală a lui Cobain și asta i-a afectat profund sănătatea mintală și emoțională deja fragile. Rapoartele despre consumul de heroină, precum și despre relația cu soția sa, Courtney Love, solista trupei Hole, au devenit subiect de tabloid. Cobain și Love au împreună o fată, pe Frances Bean, născută în august 1992. La scurt timp după aceea, Vanity Fair a publicat un articol care susținea că Love ar fi consumat heroină în timp ce era însărcinată. În septembrie ‘93, oficialitățile din Los Angeles au investigat capacitatea cuplului de a fi părinți, Cobain și Love pierzând pentru scurt timp custodia lui Frances.

Până la actul final de suicid Kurt Cobain a mai avut câteva tentative, toate în principal cu supradoze de medicamente și droguri. Descoperit la timp, Kurt a fost spitalizat și salvat. Nu și pe 5 aprilie 1994…

NRM©️2024

Verified by MonsterInsights